Cel mai mediatizat , recent conflict din ultimii 15 ani, cel din Iugoslavia, unde mii de sirbi, croati, musulmani au murit dupa ce zeci de ani au trait impreuna ca vecini si frati. Brusc, nu s-au mai inteles si s-au omorit unul pe celalalt. Multi, foarte multi vor spune ca nu e asa, ca au fost uniti cu forta si nicicind nu s-au inteles.
Poate, dar cert este ca una e sa nu te intelegi si sa "divortezi" amiabil si alta e sa te omori in fata lumii intregi. La fel s-a intimplat si in provincia Kosovo ,acolo unde "baietii rai" erau foarte rai, iar cei buni, foarte buni, asa dupa cum relata mass-media internationala. Nimeni nu neaga ca si unii si altii, sirbii respectiv albanezii, au gresit, s-au acuzat reciproc de lucruri mai mult sau mai putin reale, s-au omorit si inca se mai omoara. Dar atunci cind a inceput acest conflict, prea putine erau relatarile jurnalistice positive sau neutre la adresa sirbilor si viceversa pentru albanezi. Mi-am dorit din tot sufletul sa vad cu ochii mei ce se intimpla de fapt, cit de real e totul. Perceptia celui care sta in fata televizorului si vede imaginile transmise dintr-o asemenea zona este deformata de cele mai multe ori. Nu-ti poti face o idée obiectiva asupra unei situatii atunci cind te bazezi pe perceptia altuia de fapt, de asta data a jurnalistului care poate avea o perspectiva subiectiva. In toamna lui 1998 am ajuns pentru prima data in Kosovo dar mai apoi zona a devenit o a doua mea casa, as putea spune. Incet, incet am inteles ca multe lucruri erau cosmetizate pentru imagine si audienta. A urmat Irakul cu violentele, incertitudinile si spaimele lui. La inceputul razboiului am relatat de la baza militara de la Incirlik, Turcia, acolo de unde urmau sa plece bombardierele spre Irak, iar mai apoi am ajuns in Irakul devastat deja. Mizerie, deruta, spaima si credinta in Allah! Asta ii mai ramasese poporului irakian la acea ora. A fost extrem de interesant faptul ca am putut sa urmaresc evolutia zonei si perceptia irakienilor asupra viitorului lor in mai multe etape diferite: inceputul razboiului, capturarea lui Saddam Hussein si predarea puterii de catre americani unui guvern interimar irakian. Senzationala evolutie in doar 14 luni! Si a fost si Israelul cu teritoriile palestiniene. Am fost, am vazut, am vorbit si cu unii si cu ceilalti si acum sunt mai convinsa decit oricind ca nu va exista pace in aceasta regiune atit timp cit avem de-a face cu doua populatii total diferite ca mentalitate, traditii, aspiratii. Nicicind nu va fi pace pe pamintul sfint al tuturora: crestini, iudei sau musulmani. Iata un motiv in plus de a scrie citeva rinduri si a incerca sa explic aceasta afirmatie care nu stiu cit mai surprinde pe cineva la aceasta ora. Iar atunci cind am plecat acolo nu mi-am imaginat ca voi sta de vorba cu Yasser Arafat, teroristul dar si premiat al Nobelului pentru pace.Mi-am dorit acest lucru si este un moment important al vietii mele ziua in care l-am intilnit si faptul mi-a acordat ultimul interviu. Toate aceste episoade le consider ca facind parte dintr-un joc de puzzle in care suntem implicati cu totii, mai mult sau mai putin. |